ALTE PROBLEME CU IMPLANTURILE UMANE – Implanturi cu microcipuri partea ( VI )


În afară de chestiunile legate de cancer, implantul VeriChip ridică alte riscuri medicale?

Da. Riscuri electrice, incompatibilitate IRM, reacţie adversă tisulară, precum şi migrarea transponderului implantat sunt numai câteva dintre riscurile potenţiale asociate implantului VeriChip, conform unei scrisori din 12 octombrie 2004 emise de Agenţia pentru Alimentaţie şi Medicamente din Statele Unite ale Americii (FDA).
Incompatibilitatea IRM este una din cele mai serioase probleme identificate de FDA. Un aparat IRM foloseşte câmpuri magnetice puternice legate la  frecvenţe radio (FR), pentru înregistrarea pulsaţiilor. Conform manualului FDA privind Interacţiunile medicale ale dispozitivelor cu Sistemele de Imagerie prin Rezonanţă Magnetică, „curenţii electrici pot fi induşi prin implanturile din metale conductibile” şi pot cauza „chiar arsuri severe pacientului”. Există, de asemenea, dovezi care indică faptul că dispozitivul VeriChip nu mai poate funcţiona după expunerea la puterea mare de scanare folosită în IRM.

La ce se referă „migrarea”? Este ea o problemă gravă?

Migrarea are loc atunci când un microcip creează un tunel prin carne şi se mişcă către o altă parte a corpului. Migrarea cipului este o problemă de actualitate pentru animalele implantate, în ciuda folosirii unui înveliş proiectat pentru a stabiliza implantul. În 1999, o echipă de cercetători a descoperit că aproximativ jumătate din transponderele implantate în câinii de vânătoare au migrat, în timpul unui studiu ce s-a desfăşurat pe durata a 4 luni. Asociaţia Veterinară pentru Animale Mici din Marea Britanie, care înregistrează reacţiile adverse la microcipuri în Anglia, raportează faptul că a primit peste 180 de plângeri de asemenea tipuri de migrări ale cipurilor în interiorul corpului animalelor de companie. Din păcate, nu există nicio înregistrare similară în Statele Unite ale Americii, astfel că incidentele legate de migrarea cipurilor nu sunt raportate în această ţară.

Semnificativ este faptul că, atunci când cipurile migrează în corpul animalelor, acestea pot cauza cancer acolo unde se deplasează, după cum a descoperit cercetătoarea Sophie Le Calvez, în studiile sale de laborator. Deşi echipa ei a injectat iniţial cipurile în spatele şoarecilor, un număr mare de dispozitive a fost găsit în leziunile canceroase ce s-au dezvoltat în membrele animalelor, în abdomen şi în cap. 19,3% din cancerele depistate s-au format în jurul acestor aşa-numite „cipuri migrate”.

Au fost depuse plângeri la FDA cu privire la VeriChip?

Da, sunt la curent cu cel puţin un raport de reacţie adversă depus la FDA, în care o pacientă a experimentat dureri prelungite şi disconfort din cauza microcipului. Ulterior, aceasta şi-a scos implantul, iar durerea a dispărut. Din motive de confidenţialiate, numele pacientei nu poate fi dezvăluit în acest document.
Persoanele care au participat voluntar la cercetarea sponsorizată de VeriChip sau care au participat la programele de implantare a cipurilor, în care era implicată compania VeriChip sunt rugate să ne contacteze de urgenţă dacă experimentează orice fel de efecte adverse.

Este posibilă îndepărtarea implantului VeriChip? Cât de dificilă este procedura?
Administratorul VeriChip Scott Silverman a declarat presei că îndepărtarea implantului VeriChip este o procedură simplă, aproape banală. Într-un interviu din anul 2006, acesta a spus:

„Dacă o persoană solicită îndepărtarea sa, microcipul poate fi scos printr-o procedură simplă, ambulatorie. Poate fi asemănată îndepărtării unei aşchii mari sau unei bucăţi de sticlă.” (Scott Silverman, Administrator Compania VeriChip)

Cei care chiar au trecut prin procedura de îndepărtare a cipului spun altceva. Îndepărtarea unui dispozitiv VeriChip implantat necesită o operaţie care te supune la dureri, procedură descrisă de pacienţi ca fiind dificilă, ce consumă timp şi este scumpă. Una dintre probleme este localizarea microcipului, care în general nu poate fi simţit sub piele. De asemenea, este posibil ca microcipul să fi migrat în altă parte a corpului. Odată găsit, cipul nu poate fi pur şi simplu tras din corp ca o bucată de sticlă, din moment ce învelişul împotriva migrării de pe implant se leagă de ţesutul subcutanat. Prin urmare, pentru a-l putea îndepărta trebuie tăiată carnea din jurul implantului .

Îndepărtarea implantului VeriChip

Imagini dintr-un documentar francez arată îndepărtarea chirurgicală a unui implant VeriChip din braţul unui jurnalist. Din cauza faptului că învelişul împotriva migrării de pe implant se leagă de ţesutul subcutanat, carnea trebuie tăiată de pe implant, pentru a-l putea îndepărta.

Reporterul CNN, Robyn Curnow, confirmă faptul că îndepărtarea cipului este dificilă. Aceasta a fost implantată cu un VeriChip într-un club de noapte din Spania, în anul 2004, şi şi-a scos ulterior dispozitivul, în cursul aceluiaşi an. Ea a declarat că operaţia a fost o provocare pentru doctorii implicaţi – departe de a fi ca „îndepărtarea unei aşchii”. Iată declaraţia ei:

„Odată întoarsă acasă la Londra, am început să simt discomfort şi nesiguranţă din cauza implantului cu microcip. Site-ul Baja Beach Club asigură că îndepărtarea microcipului este o procedură simplă, care nu doare, la fel ca îndepărtarea unei aşchii. Dar cei doi doctori la care am fost la Londra, nu sunt de acord. Îndepărtarea microcipului a devenit o problemă serioasă.
Medicul primar Dr. Stuart Sanders mi-a recomandat să merg la chirurgul plastic consultant, Lena Andersson, imediat ce şi-a dat seama că nu poate simţi microcipul. Era băgat atât de adânc în braţul meu, încât doctorul m-a trimis să fac o radiografie. Dar nici aceasta nu i-a ajutat să detecteze cipul.
Deşi microcipul era vizibil pe radiografie, era imposibil de localizat în mod precis în braţul meu, căci nu era deloc în apropierea locului în care fusese introdus. Găsirea sa a implicat o operaţie la o clinică şi o doză mare de regret post-Baja. O noapte de distracţie în Barcelona a ars definitiv în braţul meu. În timp ce eram întinsă pe o masă de operaţie – din nou anesteziată – Andersson a reuşit în cele din urmă să-mi scoată cipul, orientându-se cu ajutorul unui senzor cu raze X de înaltă tehnologie şi a două monitoare.”

Un jurnalist francez, la rândul său, şi-a îndepărtat un implant VeriChip şi a înregistrat operaţia. Avem cunoştinţă de cel puţin un pacient din SUA, care şi-a îndepărtat un microcip. Aceasta a semnalat dureri post-operatorii şi arsuri majore ca urmare a operaţiei de îndepărtare. Surse pe care le-am contactat în legătură cu acest caz, au dezvăluit faptul că mai mulţi pacienţi care au participat la studii medicale ale VeriChip au suferit operaţii pentru a li se îndepărta implanturile, ori aşteaptă să li se facă o astfel de operaţie.

Poate fi dezactivat un implant VeriChip?

Nu există o procedură oficială pentru dezactivarea unui microcip implantat. Dat fiind faptul că dispozitivul nu are sursă de curent sau părţi mobile care să se uzeze, acesta ar putea funcţiona, teoretic, pe termen nedefinit.
Dacă un implant cu microcip este supus unui curent electromagnetic puternic, acesta poate să devină nefuncţional. Conform testelor, un VeriChip care a trecut, de exemplu, printr-o procedură de scanare IRM de putere înaltă, nu mai este detectat de cititorul de cipuri. Totuşi, expunerea la un câmp electromagnetic nu este o metodă recomandată pentru dezactivarea cipului implantat, căci acest lucru ar putea determina încălzirea sa în corp, producând eventuale arsuri interne.

Au existat cazuri în care cipul să iasă singur din corp?

Da. Pompierul John Centola din Atlanta şi-a introdus un cip în braţ în timpul unei conferinţe în 2007, care ulterior a ieşit prin piele în timp ce acesta înota. A vorbit despre acest lucru la postul de televiziune Atlanta CBS 46 şi într-un interviu de o oră la radio cu autoarea acestei sesiuni de întrebări şi răspunsuri.
Problema cipurilor care au ieşit prin piele sau care au fost „pierdute” a fost una din cele des întâlnie majoritatea studiilor realizate pe animale. Rao şi Edmondson au raportat că două dintre cele 140 de microcipuri pe care le-au implantat în şoareci, au ieşit ulterior din corpurile animalelor. Unul dintre microcipuril, aflat în ţesutul subcutanat deasupra vertebrelor lombare ale animalului, a fost împins afară din corp cu ajutprul cicatricii rămase în locul injecţiei, la zece luni de la implantare.
În studiul Tillmann, 1.5% din cele 4.279 (aproximativ 64) de microcipuri implantate au trebuit să fie înlocuite cu transpondere noi, atunci când acestea fie au încetat să mai funcţioneze, fie au ieşit din corpurile animalelor şi au fost găsite ulterior în cuştile acestora. Majoritatea cipurilor au ieşit din corpul animalelor în primele două zile de la implantare, iar în unele cazuri şi după şapte luni.
Cercetătorul Keith Johnson a raportat de asemenea că pierderea este una dintre problemele majore ale implanturilor, declarând: „Au fost câteva cazuri la începutul studiilor, în care cipurile au migrat în afară, în cazurile în care rana cauzată de introducerea lor nu s-a vindecat cum ar fi trebuit”.

Informaţiile oferite de VeriChip ar fi disponibile în cazul unui dezastru natural?

Nu este un lucru înţelept să ne bazăm pe un implant VeriChip pentru informaţii medicale importante necesare în situaţii critice – în timpul sau imediat după un dezastru natural – atunci când conexiunea la internet este lentă sau inaccesibilă. Implantul VeriChip nu conţine informaţii medicale despre pacient, ci doar un număr de identificare din 16 cifre. Pentru a accesa înregistrările unui pacient, un asistent medical trebuie să se conecteze la internet pentru a accesa o bază de date. Dacă conexiunea la internet nu este accesibilă, informaţiile medicale nu vor putea fi accesate. După un dezastru cum ar fi un uragan, un cutremur, o tornadă sau un incident terorist, conexiunea la internet poate fi întreruptă. Paradoxal, este exact momentul în care înregistrările medicale urgente ar fi foarte necesare.
Compania VeriChip a recunoscut existenţa acestei posibile probleme, menţionând că  poate fi dată în judecată dacă pacienţii nu pot accesa datele medicale atunci când le sunt necesare. La pagina 23 din declaraţia de înregistrare SEC a VeriChip, compania scrie: „este posibil ca baza de date să nu funcţioneze corect, dacă vreun sistem terţ necesar nu funcţionează sau dacă apar acţiuni neprevăzute sau dezastre naturale.” La aceasta se adaugă şi faptul că „în trecut au existat perioade scurte de timp în care baza de date a fost inaccesibilă”.

Baza de date VeriChip va fi disponibilă în alte momente în care am nevoie să o accesez?

Este posibil să nu fie disponibilă, conform VeriChip. Compania a detaliat apariţia riscului ca o întrerupere în reţea să poată cauza imposibilitatea accesării bazei de date:

„Întreruperile accesului la baza noastră de date VeriMed, ce conţine informaţii despre pacienţi pot avea un impact negativ asupra venitului nostru, precum şi a reputaţiei noastre, expunându-ne riscului de a ni se intenta proces.
Accesul garantat la baza de date VeriMed cu informaţiile pacienţilor este o componentă cheie a funcţionării sistemului nostru VeriMed. Capacitatea noastră de a oferi acces neîntrerupt la baza de date, operată de noi sau de terţe părţi cu care încheiem contracte, va depinde de operarea eficientă şi neîntreruptă a computerului şi a sistemelor de comunicare implicate. Deşi anumite elemente legate de tehnologie, curent, comunicaţii, personal şi site sunt redundante, baza de date nu poate fi în totalitate redundantă.  În plus, este posibil ca baza de date să nu poată funcţiona corect dacă anumite sisteme necesare care ţin de terţi nu funcţionează sau dacă au loc dezastre naturale sau alte evenimente neprevăzute. În trecut au existat scurte perioade de timp în care baza de date a fost inaccesibilă, ca urmare a activităţii de dezvoltare, întreţinere a sistemului sau din cauza unor căderi de curent. Orice întrerupere a serviciilor bazei de date, a sistemelor de operare, a reţelelor de comunicare sau cele ale terţilor pe care ne bazăm, ar putea avea ca rezultat imposibilitatea accesării bazei de date de către utilizatori, pentru o perioadă nedeterminată de timp. În plus, acest lucru ar putea determina pierderea încrederii comunităţii medicale în compania noastră, precum şi a persoanelor care au trecut prin procedura de implantare a microcipurilor, fapt care va conduce la pierdere de bani şi intentarea unor eventuale procese.
De asemenea, dacă programul care protejează informaţia conţinută în baza noastră de date nu face faţă sau dacă cineva neautorizat pătrunde în baza de date, ne-am putea confrunta cu mari daune aduse afacerii noastre şi am fi pasibili de intentarea unor procese.”

Acesta este numai unul din factorii de risc identificaţi de Compania VeriChip. În 2007, compania a prezentat aproape 20 de pagini de factori de risc în Formularul S-1 din Declaraţia de înregistrare, un document care este cerut de lege pentru a dovedi conformitatea cu declararea publică a stocului.

Personalul de urgenţă va putea citi VeriChip-ul meu în ambulanţă?

Nu neapărat, conform manualului de implantare a VeriChip. Se pare că undele radio precum cele din ambulanţe pot interfera cu echipamentul care citeşte etichetele implantate. Iată declaraţia exactă a companiei:

„În mediile în care există emisii de frecvenţe radio (FR), precum transportul mobil (ambulanţe sau elicoptere), IRM sau echipamentele de scanare de siguranţă, aceste FR pot interfera cu capacitatea de citire a numărul de identificare, folosind un scaner de mână (VeriChip Pocket Reader). În asemenea situaţii, pacientul şi cititorul ar trebui să fie mutat din zona cu activitate de FR sau, dacă este posibil, să se mute sau să se închidă echipamentul cu FR şi apoi să se încerce din nou citirea numărului de identificare.”

Anunțuri

Despre ceasulmintii

Daca vei urmări acest blog vei învățat să nu fii ca toți ceilalți, sa nu mai stai în efect de turmă !!! Pace în inimele voastre.
Acest articol a fost publicat în Utile și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s